Despre Vise

Lumea interioara invizibila este mult mai vasta si contine mult mai multe lucruri interesante decat lumea exterioara, catre care ne orientam mereu prin cele cinci ferestre ale simturilor. Multe vise se refera la locul in care in situam in lumea interioara invizibila, din care izvorasc diversele circumstante ale vietii.

Limbajul viselor este comparabil cu limbajul parabolelor. Cei care interpreteaza totul literal, cred ca Semanatorul din Evanghelia Cristica a iesit sa insamanteze si ca samanta a cazut pe teren pietros, etc , insa nu inteleg semnificatia acelei oarabole, intrucat acesta apartine limbajului simbolic al centrului emotional superior.

Nu este de prisos sa afirm ca orice vis, oricat de absurd sau incoerent ar fi, are o anumita semnificatie, intrucat ne indica atat centru psihic cu care este relationat, cat si starea psihologica a acestui centru. Multi penitenti care se credeau casti, cand au fost supusi la probe in lumile interne, au fost invinsi in centrul sexual si au cazut datorita polutiilor nocturne. La adeptul perfect, cei cinci centrii, intelectual, motor, instictiv si sexual, functioneaza in deplina armonie cu infinitul.

Care sunt functionalismele mentale din timpul somnului? Ce emotii ne agita si ne misca ?Care sunt activitatile noastre in afara corpului fizic? Ce senzatii instictive predomina? Suntem constienti de starile sexuale pe care le avem in timpul somnului? Trebuie sa fim sinceri cu noi insine. Pe buna dreptate, Platon afirma: ” Omul se cunoaste dupa visele sale.”

Tema functionarii gresite a centrilor este o tema care necesita un studiu de o viata intreaga, prin intermediul auto-observarii in actiune si a examinarii riguroase a viselor. Nu este posibil sa intelegem intr-o clipa centrii si modul lor corect sau gresit de functionare; avem nevoie de rabdare infinita…

Intreaga noastra viata se desfaoara in functie de centri si este controlata de acestia. Gandurile, sentimentele, ideile,actiunile, senzatiile, placerile, satisfactiile, frustarile noastre, etc se gasesc in centri.

Descoperirea vreunui element inuman in oricare dintre centrii, trebuie sa fie un motiv mai mult decat suficient pentru munca ezoterica. Orice defect psihologic ( ca mania, lacomia,desfraul, invidia, orgoliu, lenea) , trebuie mai intai inteles prin tehnica meditatiei, inainte de a trece la eliminarea lui. A extirpa, a eradica, a elimina orice element nedorit,este posibil numai cerand ajutor lui Tonatzin ( Maria, Isis, Cibele-Mama divina kundalini), o parte a propriei noastre Fiinte, Fohatul particular al fiecaruia dintre noi.

Numai asa murim clipa de clipa; doar prin moarte se obtine noul…

Pe scara fiintelor si lucrurilor, fara indoiala ca la noi ajung influente de tot felul. Daca am inteles Raza Creatiei, am sti, de asemenea, ca in fiecare clipa a vietii ajung la noi influente si ca acestea sunt de diverse calitati.

Este bine sa ne amintim intotdeauna ca exista influente superioare care actioneaza asupra noastra si care sunt inregistrate de aparatul nostru psihic, insa , daca suntem atasati de simturile noastre si nu acordam o atentie deplina vietii noastre interioare, atunci nu vom reusi sa percepem aceste influente.

DISCIPLINA YOGÃI VISULUI

Acei aspiranți care doresc cu ardoare și sincer experiența misticã directã trebuie indiscutabil sã înceapã prin disciplina „Yogãi Visului”.

Este evident cã gnosticul trebuie sã fie exigent cu el însuși și sã învețe sã creeze condițiile favorabile pentru amintirea și înțelegerea tuturor acestor experiențe intime care survin totdeauna în timpul somnului.

Înainte de a ne culca pentru a ne odihni dupã oboseala și eforturile de peste zi, e bine sã acordãm atenția cuvenitã stãrii în care ne aflãm.

Devoții care, datoritã circumstanțelor duc o viațã sedentarã, nu pierd nimic, ci câștigã mult dacã, înainte de a se culca fac o scurtã plimbare în pas alert și la aer proaspãt; aceastã plimbare le va destinde musculatura.

Totuși, este bine sã clarificãm cã niciodatã nu trebuie sã abuzãm de exerciții fizice; trebuie sã trãim într-un mod armonios.

Cina, gustarea sau mâncarea de la sfârșitul zilei trebuie sã fie ușoarã, fãrã alimente grele sau stimulente, evitând cu grijã sã ingerãm elemente care pot sã ne ținã treji, sã ne împiedice sã dormim.

Forma cea mai elevatã de a gândi este de a nu gândi. Când mintea este calmã și liniștitã, liberã de problemele zilei și de neliniștile lumești, atunci se aflã în stare favorabilã sutã la sutã pentru a practica „Yoga Visului”.

Când centrul emoțional superior lucreazã într-adevãr, atunci se oprește, chiar și numai pentru un scurt moment, procesul gândirii.

Este evident cã centrul menționat intrã în activitate prin beția dionisiacã. Aceastã stare de încântare devine posibilã ascultând cu infinitã devoțiune simfoniile minunate ale lui Wagner, Mozart sau Chopin etc.

Muzica lui Beethoven, în mod deosebit, este extraordinarã pentru a face sã vibreze cu intensitate centrul emoțional superior.

În aceastã muzicã gnosticul sincer gãsește un imens câmp de explorare misticã, fiindcã aceasta nu este o muzicã de forme, ci de idei arhetipice inefabile; fiecare notã are semnificația sa; fiecare tãcere corespunde unei emoții superioare.

Beethoven, simțind într-un mod atât de crud rigorile și probele „nopții spirituale”, în loc sã eșueze, ca mulți aspiranți, și-a deschis ochii intuiției spre supra-naturalismul misterios, spre partea spiritualã a naturii, spre acea regiune unde trãiesc Regii angelici ai acestei mari Creații universale: Tlaloc, Ehecatl, Huehueteotl etc. etc. etc.

Urmãriți-l pe „muzicianul-filosof” de-a lungul întregii sale vieți exemplare. Pe masa sa de lucru el are mereu la vedere o imagine a Divinei sale Mame KUNDALINI, inefabila NEITH, TONANTZIN din ANAHUAC, suprema ISIS egipteanã

Ni s-a spus cã acest mare Maestru a pus în partea de jos a acestei figurine adorabile, cu propria sa mânã, o inscripție foarte misterioasã: „Eu sunt cea care a fost, cea care este și care va fi, și nici un muritor nu mi-a ridicat vãlul”.

Progresul intim revoluționar este imposibil fãrã ajutorul imediat al Divinei noastre Mame TONANTZIN.

Orice fiu recunoscãtor trebuie s-o iubeascã pe mama sa, Beethoven o iubea profund pe a lui. În afara corpului fizic, în orele de somn, sufletul poate sã converseze cu Mama sa Divinã; însã, este evident cã noi trebuie sã începem prin disciplina „Yogãi Visului”.

Trebuie sã dãm atenție camerei în care dormim. Decorul trebuie sã fie agreabil. Culorile cele mai de dorit pentru obiectivul pe care-l urmãrim (în ciuda a ceea ce sfãtuiesc alți autori), sunt, cu siguranțã, cele trei tonalitãți primare: albastrul, galbenul și roșul.

Fãrã îndoialã, cele trei culori de bazã corespund mereu celor trei forțe primare ale naturii (Sfântul Triamazikamno), Sfânta Afirmație, Sfânta Negație și Sfânta Conciliere.

Meritã sã ne amintim cã cele trei forțe originare ale acestei mari Creații se cristalizeazã mereu în mod pozitiv, negativ și neutru.

„Causa causorum” a Sfântului Triamazikamno se aflã ascunsã în elementul activ Okidanok; acesta în el însuși este doar emanația Absolutului Solar Sacru.

Este evident cã respingerea celor trei culori fundamentale, în urma tuturor acestor motive expuse, echivaleazã, prin simplã deducție logicã, cu cãderea în absurditate sau aberație

„Yoga Visului” se dovedește extraordinarã, minunatã, formidabilã; totuși, se dovedește a fi foarte exigentã.

Camera trebuie sã fie întotdeauna foarte bine parfumatã și aerisitã, dar nu inundatã de rãcoarea nopții.

Dupã o revizie detaliatã a sinelui și a camerei în care va dormi, gnosticul trebuie sã-și examineze patul.

Privind orice busolã, putem verifica prin noi înșine dacã acul este bine orientat spre Nord.

Incontestabil, este posibil sã profitãm conștient de acest curent magnetic al lumii care curge întotdeauna de la Sud la Nord.

Sã ne orientãm patul astfel încât capul sã ne fie totdeauna spre Nord; astfel putem sã utilizãm în mod inteligent curentul magnetic indicat de direcția acului.

Salteaua nu trebuie sã fie exagerat de tare, dar nici prea moale, adicã elasticitatea sa trebuie sã fie astfel încât sã nu afecteze cu nimic procesul psihic al celui care doarme.

Arcurile care scârțâie sau capetele patului care pocnesc și scârțâie la cea mai micã mișcare a corpului celui care doarme constituie un obstacol serios pentru aceste practici.

Sub pernã se pune un caiet sau carnet și un creion astfel încât sã se poatã gãsi ușor în întuneric.

Așternutul trebuie sã fie plin de prospețime și foarte curat; fața de pernã se parfumeazã cu parfumul nostru preferat.

Dupã ce a îndeplinit toate aceste cerințe, ascetul gnostic trece la a doua etapã a acestei discipline esoterice.

Se pune în patul sãu și, stingând lumina, se culcã în decubitus dorsal, adicã pe spate, cu ochii închiși și cu mâinile pe plexul solar.

Rãmâne total liniștit pentru câteva momente și, dupã ce s-a relaxat și s-a destins complet, atât fizic cât și mental, se concentreazã asupra lui „MORFEU”, Zeul Visului.

Incontestabil, fiecare parte izolatã a Ființei noastre Reale exercitã funcții determinate și chiar MORFEU (a nu fi confundat cu Orfeu) este însãrcinat sã ne instruiascã în Misterele Visului.

Va fi mai mult decât imposibil sã facem o schemã a Ființei; totuși, toate pãrțile spiritualizate, izolate, ale formei noastre obișnuite vor perfecțiunea absolutã a funcțiilor lor.

Când ne concentrãm asupra lui MORFEU, acesta se bucurã de minunata ocazie pe care i-o oferim.

Este necesar sã avem încredere și sã știm sã implorãm. Trebuie sã-l rugãm pe MORFEU sã ne învețe și sã ne trezeascã în lumile suprasensibile.

În aceste momente, o somnolențã foarte specialã începe sã-l cuprindã pe gnostic, și atunci va folosi Postura Leului:

Culcat pe partea dreaptã, cu capul spre Nord, apropie încet picioarele pânã când genunchii vor fi îndoiți. În aceastã poziție piciorul stâng se sprijinã pe cel drept; apoi, obrazul drept se pune pe palma mâinii drepte, iar mâna stângã se odihnește pe piciorul de pe aceeași parte”.

La trezirea din somnul normal, nu trebuie sã ne mișcãm, pentru cã este clar cã cu o astfel de mișcare se agitã „Valorile” și atunci se pierd amintirile.

Fãrã îndoialã, exercițiul retrospectiv devine necesar în acele momente când dorim sã ne amintim cu precizie toate și fiecare din visele noastre.

Gnosticul trebuie sã noteze cu multã grijã detaliile visului sau viselor în caietul sau carnetul pus sub pernã pentru acest scop.

Astfel va putea sã aibã o situație minuțioasã despre progresul sãu intim în „Yoga Visului”.

Chiar dacã nu rãmân în memorie decât fragmente vagi din vis ori din vise, ele trebuie sã fie consemnate cu grijã.

Când nu rãmâne nimic în memorie, trebuie început exercițiul retrospectiv având ca bazã primul gând pe care l-am avut chiar în momentul trezirii; evident, acesta este intim asociat cu ultimul vis.

Este necesar sã precizãm în mod solemn cã exercițiul retrospectiv începe înainte de a fi revenit total la starea de veghe, când suntem încã în stare de somnolențã, încercând sã urmãrim conștient secvența visului.

Practica acestui exercițiu începe totdeauna cu ultima imagine pe care am avut-o, chiar înainte de a reveni la starea de veghe.

Încheiem acest capitol afirmând solemn cã nu este posibil sã se treacã mai departe cu aceastã practicã în legãturã cu disciplina „Yogãi Visului” decât în cazul în care am reușit sã memorãm perfect experiențele noastre onirice.

fragmente din Doctrina Secreta din Anahuac

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: